miercuri, 29 iunie 2011

E adevarat...

Ea vine seara, obosita de la scoala.
Tatal ei inca  este pe afara,
Profita de moment, si isi face de mancare,
Macar sa manance acum, decat mai tarziu sa rabde.
Mama este la munca, plecata inca de dimineata,
Soarele nu rasarise, era inca ceata.
“Te iubesc mami, dar nu ma lasa cu el aici.”
“E in regula iubito, a plecat de mult la servici.”
A incuiat usa si a iesit din bloc,
Se prea poate ca astazi sa fie o zi cu noroc.
A plecat fericita la scoala, bucurandu-se de o noua zi
Tot mai aproape de vara.
Dar trebuia sa vina si ora 9, mama ei nu s-a intors,
Taicasu nu si-a luat umbrela, desi ploua.
Intra furios pe usa, ud leoarca.
“De ce nu mi-ai zis ca e urat afara, fata proasta?”
“Tata, te rog nu, nu inca odata!”
“Tasi din gura, maicata nu e aici, e plecata”
Si nu s-a mai intors, o parasise,
Iar plansul o napustise.
Isi dorea ca tatal ei sa moara, sa plece de acasa,
Sa fie orfana.
De prea multe ori a venit beat acasa,
De prea multe ori nu mai ramanea nimic pe masa.
S-a imbracat si a luat niste haine, vroia sa fuga.
Dar a prins-o, a urmat o bataie crunta.
Fata nu mai venea la scoala, ci statea acasa
Cu dorinta de a o vedea pe mama ei inca o data.


                                                         Semnat Anonim...

Un comentariu: